Alaptarea de la A la … S

Acesta este un subiect foarte drag mie, este o experienta unica care nu poate fi cuprinsa in cuvinte nici macar de cel mai priceput narator,  este un sentiment pe care  vi-l doresc tuturor sa il traiti. Este un moment in care parca tot ceea ce te inconjoara dispare, iar intre tine si copilul tau se creeaza o legatura de iubire care nu poate fi atinsa de nimic, o legatura prin care comunicati, prin care va transmiteti fara cuvinte tot ceea ce simtiti, prin care ii daruiesti tot ce ai mai bun in tine fizic si sufleteste. Atunci cand se hraneste din sanul tau  uitandu-se in ochii tai cu ochisorii lui mici, cand te mangaie cu manuta lui mica, cand geme de placere la fiecare sorbitura de laptic, atunci stii ca sigur Dumnezeu te iubeste, caci altfel nu ti-ar fi trimis aceasta fericire deplina.

In cazul meu au trecut mai bine de 5 luni pana sa depasim micile dificultati aparute in procesul de alaptare. Au fost multe momente cand am fost descurajata, momente de neincredere, momente cand neincrederea celorlalti ma faceau sa ma intreb daca voi reusi si daca nu cumva este adevarat ca nu orice mama poate alapta,momente cand mi-ar fi fost mai usor sa renunt si sa trec pe lapte praf. Ii multumesc lui Dumnezeu insa ca mi-a dat puterea si intelepciunea sa depasesc toate momentele dificile si sa ajungem la ziua de astazi, la 18 luni, cand alaptarea se desfasoara in mod firesc, asa cum trebuie.

Alaptarea  aduce odata cu sine, pe langa proprietatile  nutritive de neinlocuit si incontestabile, o serie de alte efecte benefice uluitoare, atat mamei cat si copilului, este un medicament minune(are proprietati antibacteriene si antiinfectioase) si hrana in acelasi timp.

Alaptarea este un subiect foarte complex, cu foarte multe ramificatii si imi este imposibil sa cuprind toate aspectele intr-un singur articol, astfel ca voi structura acest subiect in mai multe parti.  Imi doresc insa prin acest articol sa vorbesc despre experienta mea, despre dificultatile intampinate de mine, despre temerile corect sau greșit fondate, despre ce a insemnat si inseamna alaptarea pentru mine si fetita mea.   Sunt fericita daca prin acest articol  voi da speranta si voi ajuta macar o mamica sa nu renunte. Se cunoaste faptul ca in Romania rata de alaptare exclusiv in primele 6 luni de viata este in jur de 12%, clasandu-ne pe ultimul loc din Europa. Chiar si dupa momentele dificile prin care am trecut, tot imi este greu sa inteleg alegerea atat de multor mame de a nu alapta, de a renunta atat de usor, de a se increde in parerile si sfaturile multor neavizati. Sanii femeii au fost creati pentru a constitui sursa de hrana și alinare pentru nou nascut, astfel ca este imposibil ca o proaspata mamica sa nu poata alapta (exceptand cazurile medicale). Intr-adevar, pentru unele totul vine firesc inca din primele clipe ale nasterii, iar altele intampina dificultati mai mici sau mai mari. Eu fac parte din a 2a categorie, insa cu putina rabdare am reusit sa trec toate hopurile, pentru ca acum sa ma pot bucura de toate beneficiile pe care mi le aduce. Vreau sa cred ca daca toate femeile ar cunoaste aceste beneficii si diferenta dintre laptele matern si cel praf, atunci nu ar renunta la alptare, ar cere ajutor si sunt sigura ca ar reusi. Nu exista mama care sa nu poata alapta, exista mame care isi doresc sau nu cu adevarat acest lucru (fie din considerente fizice, fie pentru ca nu cunosc adevaratele beneficii, fie din comoditate), excludem aici putinele cazuri medicale. Ai alaptat copilul pana la minim 1 an (chiar si 12 luni este putin dupa parerea mea)? ok, atunci poti  da sfaturi proaspetelor mamici care isi doresc sa alapteze si intampina dificultati. In caz contrar, decat ascult-o, fii langa ea si nu o lasa sa se descurajeze.  In ultimul timp campaniile pro-alaptare iau o amploare tot mai mare, fara rezultate insa.

Povestea noastra de iubire (alaptare) a inceput intr-o dupa- amiaza de iarna si ca orice poveste de dragoste, am trecut prin momente de fericire, dar si prin suferinta si multe nopti nedormite. Acum totul este bine, am depasit momentele grele si ne bucuram una de alta asa cum este firesc.

Desi am nascut natural, perioada de spitalizare post natala a fost prelungita la 6 zile din cauza problemelor de sănătate ale fetitei și ale mele. Din păcate în această perioadă fetita s-a atașat corect la san o singura data, iar apoi a fost ținută la lampa (fototerapie) timp de 2 zile si 2 nopti continuu, fără pauze pentru alăptare. Dupa aceasta perioada fetita a refuzat sanul, asistentele care au încercat sa ma ajute au considerat ca mamelonul meu este prea mare pentru gurita ei (deși înainte de fototerapie reușisem sa alaptez). Mi s-a dat un  mamelon de silicon, insa nu am reusit nici astfel, decat foarte puțin (ulterior am descoperit ca acesta nu avea dimensiunea potrivita mie). Perioada petrecuta în spital am fost nevoita sa ma mulg din 3 în 3 ore și sa ii administrez lăpticul cu biberonul. A fost obositor, însă nu ma deranja foarte tare ținând cont ca primea laptele meu și speram ca pana la urma, acasă, când ne vom cunoaște mai bine, vom găsi o solutie :).

Primele 3 zile am reușit sa scot maxim 10 ml lapte in total din ambii sâni (după 20-30 minute de muls la pompa electrica din fiecare san), iar din a 4a zi aveam deja mai mult lapte decât putea sa pape fetita ( 30-60 ml în maxim 10 minute). Eram fericita ca ii pot dărui prin acesta tot ce era mai bun din mine. Nu știu dacă a ajutat sau nu, dar vreau sa menționez ca în perioada spitalizării am consumat minim 1,5 litri ceai de anason/zi (stimuleaza lactatia si este oferit la discreție de Medlife).

La externare aveam o mare temere: dacă nu voi reuși sa alaptez?!?! Acasă eram pregatita cu o pompa manuala  dar citisem ca aceasta nu stimulează lactația nici pe departe cat o face suptul bebelușului, astfel ca în timp, lactația dispare ( s-a dovedit a fi fals în cazul meu). La întoarcerea acasă soțul a cumpărat și lapte praf, trebuia sa fim pregătiți pentru orice situație. Întotdeauna mi-am imaginat ca voi alapta și niciodată nu m-am pus în ipostaza de a intampina probleme, asta pana în acel moment. Îmi venea sa plang, plângeam uneori, nu puteam accepta faptul ca nu pot atașa fetita la san. Se obisnuise cu textura siliconului si refuza sanul meu. În continuare,  la fiecare 3 ore ii ofeream cu biberonul laptele muls. Din spital am ieșit cu o răceala urata, astfel ca următoarele 3 saptamani am stat cu masca pe fata.Singurul moment când mi-o dadeam jos era atunci când mancam. Sofi abia   isi revenise dupa problemele din spital si imi era foarte teama sa nu ia raceala de la mine. La fiecare 3 ore ma mulgeam, apoi soțul o hrănea cu biberonul si tot el o schimba înainte de fiecare masa. Ulterior m-am convins de faptul ca prin laptele matern se transmit și anticorpii mamei, astfel ca răceala nu se transmite către copil, atunci însă îmi era prea teama și nu eram dispusa sa risc nimic.

Timp de aproape 3 saptamani am încercat continuu sa o atașez pe Sofi, însă nu am reușit. La un moment dat am chemat un consultant în alăptare, care mi-a sugerat din nou mamelonul din silicon. A fugit soțul la farmacie și s-a întors cu 3 dimensiuni: S, M și L … ok și eu pe care îl folosesc??? In acea zi nu am reușit sa alaptez nici astfel. Încet, încet, Sofi a început sa accepte mamelonul din silicon și am ajuns sa renunț complet la biberon în aprox. 1 luna de la nastere. Mamelonul trebuia sterilizat după fiecare utilizare, pentru a fi pregătit pentru alăptarea următoare și alaptarile erau tot mai dese. Sofi vărsa foarte mult, de 8  – 10 ori/ zi,  după ce manca, când se trezea, intre mese, nu avea o regula, făceam bălți peste tot prin casa. La ecografie am descoperit ca avea reflux gastro-esofagian și mi s-a recomandat sa aiba pauza de maxim 2 ore intre mese. A fost o perioada foarte dificila, din cele 2 ore în care Sofia dormea (iar eu trebuia sa dorm cu ea), 30 de minute o plimbam în brate, sterilizam mamelonul și îmi mai rămânea aprox. o ora de somn (asta dacă as fi reușit sa adorm imediat, ceea ce nu este cazul meu).  Timp de mai bine de 5 luni am dormit 3-4 ore/zi și acestea nelegate, strecurate printre somnicurile Sofiei. Cat despre somnul Sofiei … aceasta este o alta poveste. Pana la 5 luni a dormit decat in bratele meu, pe pieptul meu. Singurele momente cand Sofi statea jos erau cele in care o schimbam.        Au fost multe zile când poate gandul de a renunta la “alaptat” mi-a trecut prin minte, au fost multe zile când speram ca odată ce Sofi mai creștea o sa reușesc sa alaptez normal, fără mameloane, biberoane și sterilizări. De multe ori chiar și cei din jur m-au descurajat și au existat mici certuri … hai sa facem formula ca poate fata nu se satura cu laptele tău de plânge;  hai sa facem formula ca poate fata nu reuseste sa suga cum trebuie cu mamelonul de silicon; nu te plânge de oboseala căci e alegerea ta sa te chinui asa (muls, mameloane silicon), cand am putea sa ii dam formula  … Acum, privind în urma, sunt foarte mandra de alegerea mea și de faptul ca nu m-am lăsat descurajata nici măcar atunci când ceilalți nu aveau încredere în reusita mea.

La puțin timp după ce Sofi a împlinit 5 luni, minunea s-a întâmplat. Era dupa-amiaza și ca de obicei, m-am așezat confortabil în pat și ma uitam la TV în timp ce o alaptam prin silicon. Când ma uit la ea, era toată un zâmbet și în mânuță vantura în aer mamelonul de silicon :). Probabil asta a fost semnul ca a crescut și este pregătită sa treacă la “The real stuff” :). Din acel moment timp de 1 luna am alaptat-o când direct la san, când cu siliconul, după poftele ei … pana când, pe la 6 luni a refuzat complet siliconul și nu s-a mai dezlipit de san. Au fost momente când m-am gândit ca este prea târziu pentru a se mai dezobisnui de silicon sau cand am crezut ca voi pierde laptele, a fost o perioada grea, dar nu ma puteam împacă cu ideea de a-i da lapte praf.

Trecerea de la alăptatul prin silicon la cel natural a fost aproape brusca, s-a întâmplat firesc atunci când ma așteptam mai puțin, atunci când Sofi s-a hotărât sa dea la o parte acea bucățică de silicon atât de enervanta. Tot de atunci a început și sa doarmă în pat, lângă mine și nu pe mine. Sunt nopti cand se se trezeste din ora in ora  pentru alaptat, sunt nopti cand se trezeste din 3 in 3 ore.

Ce a insemnat si inseamna pentru mine alaptarea??? Offf este  foarte greu sa cuprind totul în cuvinte, astfel ca voi încerca să trasez in concluzie cateva aspecte pe care le consider esențiale, concluzii trase decat din experienta mea, lăsând la o parte orice teorie (despre statistici și teorie, putem vorbi separat):

  1.    Iubire, pentru ca in acel moment ma simt implinita si fericita; oricat de proasta ar fi ziua pana in acel moment, totul devine mai frumos si parca nimic din jur nu mai conteaza, totul se reduce la noi doua, este momentul cand comunicam cel mai bine, prin simturi, prin priviri prin gemetele de placere la fiecare sorbitura de laptic. Sa presupunem  ca va exista un lapte praf = cu laptele matern ca si proprietati, chiar si in acest caz, iubirea si conexiunea care se realizeaza in momentul alaptarii nu pot fi inlocuite cu nimic. Trebuie sa traiesti asta. Trebuie pentru copilul tau, trebuie pentru tine ca mama, trebuie pentru tine ca femeie.
  2. Sanatate, deoarece prin laptele matern se transmit anticorpii mamei si probabilitatea de a raci este redusa.  Daca doriti sa aveti un copil sanatos, atunci alaptati-l macar in primele 6 luni de viata. Laptele matern are proprietati anti-infectioase si anti-bacteriene, ceea ce lipseste laptelui praf (intre multe altele). Dar imi doresc sa vorbesc  strict despre concluziile din proprie experienta  – despre diferentele dintre laptele matern si laptele praf, precum si de beneficiile demonstrate prin cercetari, exista foarte multe publicatii si voi incerca sa structurez si eu cateva aspecte extrem de importante pentru mine, intr-un alt articol. Sofi nu a răcit niciodată pana în prezent (aproape 19 luni minunate), deși eu, care am stat aproape non-stop alături de ea, am răcit de 3-4 ori în primele 6 luni. I-a curs de 2 ori năsucul, dar a coincis fie cu apariția unui dinților, fie a unei masele.
  3. Confort psihic atunci când nu suntem acasă – pentru ca mananca atunci cand ii este foame si cat are nevoie. Pentru ca oriunde am pleca, intotdeauna avem la noi cea mai sanatoasa hrana, in cantitatea potrivita, la temperatura potrivita și mereu sterila.
  4. Economie – nu am aruncat banii pe lapte praf
  5. Alimentație mult mai sănătoasă pentru mine – deși parerile legate de dieta mamei sunt împărțite, eu sunt convinsa ca tot ce consum în perioada alăptării, se transmite în anumite proporții în laptele matern. Astfel ca, atunci când consum ceva, întâi ma gândesc la ce beneficiu ii aduce fetitei … recunosc însă că după 12 luni am început din când în când  sa îmi fac mici pofte (2 bucatele de ciocolata, o praji, o gura de cappuccino sau un cartof prajit – mereu ma simt vinovata, căci simt ca ii dau aceste alimente direct fetitei). Sunt multe mame care beau cafea, fumează, care considera ca pot consuma orice. Eu sunt convinsa însă că ceea ce consumam afectează și calitatea laptelui. Pe termen scurt sau lung, sunt convinsa ca alimentatia din primii ani de viata este esentiala pentru sanatate atat in perioada copilariei, cat si in cea de adult. Poate am dreptate sau poate nu, prefer însă să fiu împăcată și sa fac asa cum consider eu ca este mai bine pentru copilul meu. Nu este atat de greu sa ne abandonam micile vicii pentru 2-3 ani si sa oferim tot ce este mai bun copiilor noștri. Pentru mine a fost o motivație suficient de puternica încât de multe ori nici măcar nu mai observ ceea ce în trecut ar fi fost o tentație.
  6. Raceala prelungita pentru mine – lista medicamentelor ce pot fi luate in perioada de alaptare, fara a afecta copilul este relativ scurta, mai ales in primele 3 luni de viata. De multe ori mi s-a intamplat sa mi se recomande anumite medicamete de catre specialisti, desi in prospect se specifica ca nu exista studii care sa arate daca este sigur sau nu in alaptare. Eu am preferat sa nu le iau. Astfel ca, in afara de paracetamol la febra si Salvigol pentru gat (ulterior am descoperit ca acesta scade lactatia), am preferat sa las raceala sa isi faca de cap si am trecut prin ea cu ceaiuri de lamaie si comprese cu cartofi rasi (in jurul gatului).
  7. Gata cu sterilizarea – nu este nevoie sa sterilizezi continuu mameloanele de silicon, sticlutele sau biberoanele. Laptele matern vine din cel mai steril mediu :).  Timp de 1 luna i-am administrat laptele cu biberonul, iar apoi timp de 4 luni am folosit mameloane de silicon, sterilizam continuu pompa si biberoanele, stiu cat timp pierdut inseamna.
  8.  Nopti nedormite pentru mine, nopti mai linistite pentru Sofi – in timpul eruptiilor dentare, puseelor de crestere sau a altor perioade mai rele, Sofi este foarte agitata, in special noaptea. Se intoarce de pe o parte pe alta, geme de durere si cateodata plange in somn sau se trezeste plangand. Atasarea la san in acele momente este de neinlocuit si o linisteste imediat, ofteaza ca un om mare care a trecut prin grele incercari si satisfacuta isi aseaza o manuta pe sanul meu si cu cealalta ma mangaie pe mana. In acele perioade sta aproape toata noaptea la san, nu pentru hrana, ci pentru alinare. Nu pot sa dorm, trec prin momente de enervare de la oboseala, de la ranile pe care mi le face la sani, de durere, de multe ori imi vine sa o dau la o parte dupa ce adoarme si atunci cand ii strecor degetul in gurita pentru a-mi scoate sanul, incepe iar sa planga. Renunt la somnul meu, ma resemnez si o strang in brate. Momentele de oboseala si enervare alterneaza cu cele de fericire si cand o privesc stiu ca nu voi renunta niciodata, voi alatpa pana cand ea se va simti pregatita sa treaca la etapa urmatoare.
  9. Laptele matern este cel mai complex aliment si medicament si nu poate fi reprodus. Este un aliment viu, care isi schimba proprietatile continuu, in functie de momentul zilei, in functie de ceea ce consumam, in functie de starile pe care le avem si cel mai important, in functie de nevoile copilului. Oricat s-ar incerca, niciodata laptele praf nu va cuprinde nici macar pe aproape toate proprietatile si beneficiile laptelui matern.

Sofia este minunea noastra, este mai mult decat ne-am dorit vreodata, este visul nostru si imi doresc tot ce este mai bun pentru ea. Poate in viitor nu ii voi putea oferi tot ceea ce isi va dori, insa la acest moment nu are multe nevoi si ceea ce isi doreste cel mai mult este … tzitzi. De ce sa ii refuz aceasta placere, care ii face atat de mult bine si care ma face la randul meu atat de fericita? Este modul in care ne cunoastem mai bine si in care ne transmitem tot ceea ce simtim. Alaptez cu placere oriunde, oricand, oricum … atunci cand se uita cu ochisorii ei frumosi la mine, cand imi intinde manutele si imi spune … MAMI … TZITZI . Este modul prin care stiu ca primeste mesajul meu si il intelege … ca o iubesc enorm si  ca ii voi fi intotdeauna alaturi.

O mica sugestie ar fi ca în loc de pungulitele cu mici cadouri (mostre) care se primesc în spital la nastere si pliantele despre creșterea copilului, ar trebui sa se împartă pliante cu diferențele dintre laptele matern si cel praf, precum si beneficiile alaptarii. Sunt sigura ca în aceste condiții, rata mamelor care alăptează ar creste considerabil.

   Care este povestea voastră? Ce te-a determinat sa alăptezi sau sa renunti? Ce sugestii ai pentru a creste rata mamelor care alăptează?


2 thoughts on “Alaptarea de la A la … S

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s