Pe scurt, în asteptarea Sofiei

Am avut o copilarie frumoasa, la tara, însă nu îmi amintesc foarte bine multe întâmplări din acele vremuri. Stăteam pana noaptea târziu pe strada cu vecinii, pana ce rand pe rand eram strigați cu toții ” Ioana, la masaaa” sau “Florin, e târziu, treci la culcare odata” … Îmi amintesc cum “furam” fructe din pomii vecinilor, deși fiecare dintre noi aveam în curte aceleași bunătăți, dar nah … e mai bun de la vecinu’ sau cum intram în lanul de Floarea Soarelui și alerga paznicul după noi, julituri în mod constant aveam pe picioare și mâini.  Sunt câteva întâmplări haioase, dar voi reveni ulterior cu un post despre amintirile copilăriei.

Cel mai bine îmi amintesc momentul când am devenit “domnisoara” ca sa o spun mai delicat. Aveam aproape 12 ani ( da, s-a întâmplat foarte devreme) și eram cu verișoara mea la bunici. Am fost la toaleta și când am observat pata roșie am simțit o bucurie enorma. Am ieșit repede și entuziasmata i-am spus verișoarei “acum pot sa am copii”. Parintii mei mai donau jucariile cu care nu ne mai jucam, insa mereu am pastrat hainele păpușilor “pentru copiii mei”.

Scopul acestei postări este de a exprima cat de mare era aceasta dorința, ulterior devenita vis, căci am așteptat foarte mult timp îndeplinirea ei.

Au fost multe lacrimi vărsate, sperând luna de luna ca acum este momentul. De multe ori, deși “perioada lunara” îmi arata ca nici acum nu s-a întâmplat, tot speram în continuare … și citeam tot felul de întâmplări când menstruația a venit peste sarcina și speram ca este și cazul meu, deși simțeam contrariul. Dorința era atât de mare încât îmi făceam analize (hcg, teste de sarcina, eco) și pana la rezultat ma închinam continuu sperând sa iasă pozitiv. Speram ca dorindu-mi atât de tare sa devin mama, nu are cum sa nu se întâmple.  Au trecut astfel 6 ani … aproape 72 de luni si multeee, foarte multe lacrimi, regrete, incercari și întrebări fără răspuns.  Totusi, nu am încetat nici o clipa sa cred ca se va întâmpla la momentul potrivit. Este drept ca si eu am amânat totul pana am considerat ca sunt pregătită (casa, job, plimbări … va sună cunoscut?), însă privind inapoi am înțeles ca nu era momentul potrivit. Poate Dumnezeu a vrut sa ii demonstrez ca imi doresc cu adevarat sa devin mama, poate am avut nevoie de aceste incercari pentru a fi o mama mai buna, poate Sofia nu era pregătită, deși eu o așteptam cu nerăbdare.  Nu mai contează nimic acum și încercările prin care am trecut mi se par prea ușoare în comparație cu fericirea pe care o simt când îmi privesc copilul, când îl strâng în brate, cand sta la sanul meu și când ma striga … MAMA! Ne cunoaștem de 18 luni ( plus cele 37 de săptămâni minunate în care am avut-o la purtător) și încă nu îmi vine sa cred … SUNT MAMA acestui copil minunat. Mulțumesc, Doame!

P.S. M-am hotarat foarte greu sa trec la urmatorul pas, consultarea unui specialist, insa dupa ce am facut-o totul s-a potrivit, însă despre aceasta va fi postarea următoare.

 


3 thoughts on “Pe scurt, în asteptarea Sofiei

  1. Foarte emotionat si adevarat.
    Intr-o zi o sa va spun si eu povestea dulce-amară noastra…..asteptam 17 ani iar visul si dorința noastra rămâne neîmplinită….
    Dumneazeu….stie mai mult…..

    Liked by 1 person

    1. Mulțumesc, Sofia. Tu poți înțelege povestea mea dincolo de cuvinte, căci durerea din acele momente nu poate fi exprimata. Eu am avut pacatele mele si intr-un fel am considerat ca aceasta asteptare a fost un mod de a-mi ispasi pedeapsa. Știu ca tu ești un om bun și sigur Dumnezeu nu te va lăsa fără a-ți împlini visul. Cred ca ai fi o mama minunata … nu renunța niciodată… poate exista un suflet care te așteaptă și are nevoie de tine, poate ca eu sunt semnul tau. Sunt sigura ca timpul îți va răspunde și ma rog pentru asta.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s